- Ignifugarea – operația de tratare a unui material combustibil cu ignifuganţi numiţi antipirene în scopul modificării capacităţii de aprindere a arderii independente şi a propagării flăcării.
- Substanţa ignifugă – este un inhibitor de flacără care se aplică pe produse combustibile pentru a le conferi proprietăţi ca imediat după îndepărtarea sursei de aprindere, propagarea flăcării în masa lor să încetinească sau să înceteze.
- Limita de rezistenţă la foc – este durata de timp până la care elementul de construcţie îşi pierde capacitatea de rezistenţă la foc într-un incendiu standard.
